Aceasta planta a fost introdusa in Flandra, apoi in Alsacia si Provence, in perioada Revolutiei franceze. Pantalonii militari au fost vopsiti in secolul al XlX-lea in rosu tocmai pentru a incuraja cultivarea ei. Culoarea albastra e produsa de plante ca Isatis tinctoria (planta furajera cu flori galbene, din familia cruciferelor), din ale carei frunze se face un decoct, sau indigoul, cunoscut din Antichitate, putin importat in Europa (avand un randament superior plantei Isatis tinctoria, el n-a fost extins pentru a nu se diminua productia acesteia).   Un barbat nu ar fi folosit niciodata o oglinda! Pentru o atenianca, renuntarea la oglinda insemna ca se simte batrana. Adeseori pieptenele se tinea langa oglinda, caci in timpul zilei coafurile complicate trebuia imbunatatite. Sapaturile arheologice au dat la iveala numerosi piepteni lucrati in mod artistic, din aur, argint sau bronz.
 

 Au disparut si hainele claselor sarace, care erau purtate pana la uzura. Cele care au ramas sunt hainele clasei mijlocii. Astfel, putem spune ca moda curenta pentru barbatii din timpul lui Ludovic al XVI-lea era alcatuita dintr-o haina de tafta, de culoare deschisa, si dintr-o vesta diferit colorata, adesea brodata. Deja inaintea Revolutiei franceze se poate remarca debutul unei simplificari clare a costumului.  „Moda pariziana" era un termen sinonim cu luxul si rafinamentul. in Franta, intrarea a femeii in viata profesionala a permis fantezia in moda. Dar in Austria, de exemplu, portul hainelor era inca supus rangului social, regulile sale fiind supuse controlului politienesc. Modificarile modei vieneze s-au datorat mai mult calitatii confectiilor, tesaturilor, croiului, si nu evolutiei propriu-zise a modei. 
 

 Comicul francez Louis Comte a fost primul care a scos un iepure din palarie, in 1814, iar din 1830 acest numar a devenit punctul de atractie al spectacolelor de magie pentru intreg secolul al XlX-lea. Magicianul Joseph Hartz, nascut la Liverpool in 1836, a avut un asemenea succes cu acest numar, incat a fost decorat de regii Spaniei, Greciei si Danemarcei si de presedintele Mexicului.  in aceeasi perioada femeile purtau rochii lungi ca in oras. Acestea s-au scurtat pana in 1925, ramanand scurte si atunci cand moda a redevenit lunga. inainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial femeile au adoptat ciorapi foarte scurti, albi. Astazi, cele doua sexe poarta un sort si un tricou, tinuta fiind intotdeauna alba.
 

 Clientela acestui magazin e alcatuita din talente in devenire, din gospodine mai instarite si din reprezentantii caselor de filme. E mult mai avantajos pentru studiourile cinematografice sa achizitioneze haine putin purtate, mai ales ca preturile practicate de Past Perfect sunt moderate (o rochie de seara costa intre o suta si o mie de dolari).   in islam, unde nunta nu este un sacrament in sensul in care o inteleg ortodoxia si catolicismul, ci mai degraba o sarbatoare familiala care nu cere neaparat prezenta unui imam, ea reprezinta de asemenea ocazia de a purta haine traditionale. Un obicei pe cale de disparitie, insa. Pe strazile oraselor Alger sau Cairo pot fi vazute mirese ce amesteca intr-un mod curios hainele occidentale (rochia alba) cu obiceiuri orientale (machiaje extrem de colorate).